Camera Deputaților a adoptat miercuri, cu modificări substanțiale, noua Lege a integrității, prin care demnitarii și alte categorii de persoane care ocupă funcții publice vor fi obligate să își declare din nou averile. Proiectul a primit 222 de voturi „pentru” și două voturi „împotrivă”, în timp ce 59 de deputați s-au abținut, iar alți doi nu au votat.
Noua formă a legii păstrează secrete declarațiile de avere și declarațiile de interese, dar introduce o declarație publică de interese financiare. Proiectul urmează să ajungă la Senat, care este camera decizională.
Față de proiectul inițial al PNL, varianta adoptată de deputați conține modificări importante, introduse după criticile formulate de PSD și de organizațiile societății civile.
Declarațiile de avere nu vor fi publicate integral
În urma deciziei Curții Constituționale, parlamentarii au menținut prevederea potrivit căreia depunerea declarațiilor de avere și de interese nu va atrage publicarea integrală a acestora sau a unor copii. În schimb, legea introduce declarația de interese financiare, care va putea fi consultată de public.
Pe baza informațiilor completate în declarațiile prevăzute de anexele 1 și 2, Agenția Națională de Integritate va genera automat, prin platforma e-DAI, declarația de interese financiare în forma stabilită în anexa 5 a legii. Amendamentul a fost propus de grupul parlamentar al PSD.
ANI va publica declarațiile de interese financiare pe pagina sa de internet în cel mult 60 de zile de la generarea acestora. Documentele vor rămâne disponibile timp de cinci ani.
Pentru conducătorii instituțiilor și autorităților publice sau ai altor persoane juridice de drept public, declarațiile vor fi publicate în termen de zece zile de la generare și vor rămâne pe site-ul ANI timp de un an.
PSD, PNL, USR și grupul minorităților naționale au susținut introducerea acestei declarații publice.
Cine va avea declarația de interese financiare publică
Obligația va acoperi principalele funcții alese și numite din stat, conducerea instituțiilor publice, a autorităților de reglementare și a companiilor controlate de stat. Lista prevăzută de proiect cuprinde:
-
Președintele României, deputații, senatorii, consilierii locali și județeni, președinții consiliilor județene și primarii;
-
prim-ministrul, membrii Guvernului prevăzuți de Codul administrativ, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, secretarul general și secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, persoanele asimilate acestora din Guvern, ministere și celelalte organe centrale de specialitate, precum și consilierii de stat din Cancelaria Prim-Ministrului;
-
consilierii prezidențiali, consilierii de stat și consilierii onorifici;
-
membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curții Constituționale și membrii Curții de Conturi;
-
președintele Consiliului Legislativ și președinții de secție, directorii generali și directorii generali adjuncți ai agențiilor de dezvoltare regională, Avocatul Poporului și adjuncții acestuia;
-
președintele și vicepreședintele Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, membrii Consiliului Concurenței și membrii Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
-
președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședinții și membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară;
-
președintele, vicepreședinții și membrii Comitetului de reglementare și ai Consiliului Consultativ al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei;
-
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;
-
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon;
-
președintele, vicepreședintele și membrii Consiliului de supraveghere al Agenției Naționale de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate;
-
președintele și vicepreședinții Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice;
-
membrii Consiliului Economic și Social, ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și ai Consiliului Național al Audiovizualului;
-
membrii consiliilor de administrație și ai comitetelor directoare ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune;
-
președintele și vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, precum și membrii Consiliului Național de Integritate;
-
directorul general și membrii Consiliului director al Agenției Naționale de Presă AGERPRES;
-
directorii Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, împreună cu prim-adjuncții și adjuncții acestora;
-
ambasadorii extraordinari și plenipotențiari, precum și consulii generali care conduc consulate generale;
-
persoanele cu funcții de conducere din unitățile sistemului de învățământ de stat și din unitățile de stat ale sistemului public de sănătate;
-
personalul cabinetelor prevăzute la articolul 546 din Codul administrativ;
-
membrii consiliilor de administrație, de conducere sau de supraveghere și persoanele cu funcții de conducere din regiile autonome de interes național ori local, companiile și societățile naționale și societățile în care statul sau o autoritate locală este acționar majoritar ori semnificativ, direct sau indirect;
-
persoanele din conducerea filialelor, a celorlalte structuri ale acestor entități și a societăților în care una dintre entitățile controlate de stat este acționar majoritar sau semnificativ;
-
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii și membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României;
-
candidații la funcțiile de președinte al României, deputat, senator, consilier județean sau local, președinte al consiliului județean și primar, precum și candidații României la Parlamentul European;
-
prefecții, subprefecții, înalții funcționari publici și administratorii publici ai unităților și subdiviziunilor administrativ-teritoriale;
-
conducătorii instituțiilor publice, ai autorităților și ai altor persoane juridice de drept public;
-
președinții, vicepreședinții, secretarii generali, directorii economici și trezorierii federațiilor sportive naționale, ai Comitetului Olimpic și Sportiv Român și ai Comitetului Național Paralimpic;
-
președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale;
-
membrii din România ai Parlamentului European și membrii Comisiei Europene desemnați din partea României;
-
președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor patronale.
Datele care nu vor putea fi făcute publice
Declarația de interese financiare nu va putea conține datele de identificare ale declarantului, precum codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință și inițiala prenumelui tatălui.
În cazul bunurilor imobile, nu vor putea fi publicate informații despre localizarea acestora, cu excepția denumirii județului. Vor fi eliminate și elementele de identificare ale bunurilor mobile care ar putea permite localizarea lor, precum și semnătura declarantului.
Nu vor deveni publice informațiile despre starea civilă, inclusiv cele referitoare la divorț și modalitatea în care a fost făcut partajul. Vor fi protejate și numerele conturilor bancare, codurile IBAN și denumirile complete ale unităților bancare.
Din documentul public vor fi eliminate, de asemenea, numele, prenumele și celelalte date personale ale altor persoane care trebuie menționate, potrivit legii, în declarațiile din anexele 1 și 2.
Prevederi eliminate din proiectul inițial
În forma adoptată de Camera Deputaților au fost înlăturate mai multe prevederi contestate public. A fost eliminată regula potrivit căreia un act administrativ adoptat de un organ colegial devenea nul absolut numai dacă, fără votul persoanei aflate în conflict de interese, nu ar fi fost obținută majoritatea necesară. Eliminarea a fost propusă de grupurile parlamentare PSD și AUR.
La propunerea PSD, deputații au eliminat și prevederea care condiționa introducerea unei acțiuni în constatare de notificarea prealabilă a beneficiarului menționat în raportul ANI privind actul contestat.
A fost scoasă și posibilitatea diminuării cu 20% a sancțiunii atunci când impactul financiar al conflictului de interese era mai mic de două salarii minime brute pe economie. Totodată, au fost eliminate limitarea diminuărilor cumulate la 50% și posibilitatea ca inspectorul de integritate să decidă, în anumite condiții, neaplicarea interdicției atunci când impactul financiar era mai mic de un salariu minim brut.
Mandatul încetează după rămânerea definitivă a raportului ANI sau a hotărârii
Una dintre modificările introduse stabilește că persoanei vizate îi încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la data rămânerii definitive a raportului ANI ori a hotărârii judecătorești.
Persoana în cazul căreia a fost constatată definitiv existența unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate pierde dreptul de a ocupa orice funcție sau demnitate publică ori eligibilă prevăzută de lege pentru o perioadă de până la trei ani de la încetarea funcției, demnității sau mandatului.
Dacă persoana nu mai ocupă o funcție publică sau eligibilă la momentul constatării definitive a incompatibilității ori conflictului de interese, interdicția de până la trei ani începe de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești.
Dacă persoana deține între timp o altă funcție sau demnitate publică ori eligibilă, aceasta încetează de drept la data rămânerii definitive a raportului sau a hotărârii. Interdicția începe să curgă de la aceeași dată. Aceste modificări au fost propuse de grupul parlamentar al PSD.
Reguli noi pentru aleșii locali
Aleșii locali vor putea renunța la funcția deținută înainte de a fi numiți sau aleși într-o poziție care generează incompatibilitatea. Renunțarea va putea avea loc și în cel mult 30 de zile de la numirea sau alegerea în noua funcție. Modificarea a fost introdusă de Comisia juridică, de disciplină și imunități.
O altă prevedere stabilește că un ales local nu se află în conflict de interese atunci când emite sau participă la adoptarea unui act administrativ în exercitarea unei competențe legale exclusive, care nu poate fi delegată, chiar dacă actul produce un folos pentru soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv.
Excepția este valabilă numai atunci când valoarea beneficiului este stabilită prin lege și nu poate fi influențată prin voința alesului local. Amendamentul a fost propus de grupul parlamentar al PSD.
Cum se aplică legea în cazurile aflate deja în discuție
Articolul VI a fost modificat la propunerea Comisiei juridice. Persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese va fi constatat definitiv după intrarea în vigoare a noii legi le va înceta mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești.
În cazul persoanelor pentru care incompatibilitatea ori conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, mandatul va înceta de drept după 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Un alt amendament, propus de PSD, stabilește că dispozițiile noii legi se vor aplica exclusiv incidentelor de integritate produse după intrarea sa în vigoare. Pentru situațiile anterioare se vor aplica prevederile Legii nr. 176/2010, ale Legii nr. 144/2007 și ale Legii nr. 166/2003, în formele aflate în vigoare înaintea noului act normativ.
Proiectul adoptat de Camera Deputaților va intra la vot în Senat, care este forul decizional. Dacă va trece și de Senat, noua Lege a integrității va putea intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan și publicarea în Monitorul Oficial.