Aproape 40% dintre români spun că au fost afectați financiar de pandemia COVID-19

Sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne ridicat, în pofida pandemiei, iar mai mult de jumătate dintre europeni resimt sau se așteaptă să resimtă impactul COVID-19 asupra situației financiare personale, arată cel mai recent sondaj de opinie al Parlamentului European. Impactul financiar COVID este resimți de 39% dintre români, iar 45% dintre români vor mai mult sprijin pentru creșterea economiei, în timp ce peste 70% doresc ca sănătatea să fie o prioritate-cheie la nivelul Uniunii Europene. În același timp, schimbările climatice nu este considerată o prioritate la nivelul UE de majoritatea românilor.

Impactul COVID-19 asupra situației financiare personale este resimțit de 39% dintre români și de mai mult de jumătate dintre europeni.

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, 31% dintre europeni, respectiv 39% dintre români, au resimțit deja o influență negativă asupra situației lor financiare personale, de la începutul pandemiei. Alți 26% (UE), respectiv 37% dintre români, se așteaptă ca acest lucru să se întâmple. În timp ce 57% dintre respondenți reprezintă o majoritate clară la nivelul UE, există variații importante de la o țară la alta. În cazul României, 76% dintre cetățeni consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situației financiare personale, potrivit Eurobarometrului de primăvară 2021

Beneficiile pentru sănătate după măsurile restrictive depășesc efectele negative economice percepute.

În pofida impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenților – 45% dintre români, față de  58% la nivelul UE, consideră că beneficiile pentru sănătate ale măsurilor de restricționare în țara lor sunt mai mari decât efectele negative economice pe care le-ar fi putut cauza. Opinia este prezentă în majoritatea țărilor UE și sugerează o schimbare de atitudine față de a doua jumătate a anului 2020, când o mică majoritate a cetățenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante, conform datelor sondajului PE din 2020.

Opt din zece europeni cunosc măsurile luate de UE începând cu vara din 2020, dar numai jumătate dintre ei sunt de acord cu acestea.

Sondajul de opinie mai arată că europenii sunt pe deplin conștienți de eforturile Uniunii Europene de combatere a pandemiei de COVID-19 și a consecințelor acesteia: opt din zece europeni au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE ca răspuns la pandemie. În țara noastră, 41% dintre români, față de aproape jumătate dintre toți cetățenii UE, știu care sunt măsurile anti-COVID-19.

În România, 52% dintre cetățeni afirmă că sunt mulțumiți de măsuri, față de doar 48% dintre cetățenii UE. În același timp, 46% dintre români spun că nu sunt mulțumiți de măsurile UE, față de 50% la nivelul țărilor UE, mai arată datele sondajului Parlamentului European.

În plus, 54% dintre români și doar 44% dintre toți cetățenii UE sunt mulțumiți de gradul de solidaritate internă dintre statele membre în combaterea pandemiei.

Sprijinul pentru UE în general rămâne foarte puternic – aproape jumătate dintre români au o imagine pozitivă, dar 33% nu sunt de cord cu realizarea UE de până acum, astfel că susțin reformarea.

În ciuda fluctuațiilor pe termen scurt, precum și a diferențelor dintre țări, scorurile pozitive pentru imaginea UE rămân la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii zece ani, potrivit Eurobarometrului realizat în martie-aprilie 2021. Acest sondaj confirmă și continuă tendința pozitivă pentru imaginea UE din ultimii zece ani, care este în continuă creștere și rămâne puternică, în pofida pandemiei și a consecințelor acesteia asupra vieților cetățenilor europeni.

În medie, la nivelul UE, aproape jumătate dintre cetățeni (48% în UE, 49% în România) au o imagine pozitivă despre UE. Alți 35% (34% în România) au o imagine neutră, în timp ce doar 17% (în UE și România) exprimă o părere negativă despre UE. 

Combinația dintre opinia uneori critică a cetățenilor cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri concrete de combatere a crizei și tendința pozitivă pe termen lung în ceea ce privește sprijinul fundamental pentru Uniunea Europeană explică, de asemenea, apelul clar și actual pentru o reformă a UE: 70% dintre respondenți (65% în România) afirmă în cadrul acestui sondaj că, în general, sunt favorabili UE.

Dar mai puțin de un sfert dintre europeni (23% în UE, 33% în România) sunt în favoarea UE „așa cum s-a realizat până în prezent” — o scădere cu patru puncte față de noiembrie/decembrie 2020. În prezent, jumătate dintre respondenți (47% în UE, 32% în România) se declară „în favoarea UE, dar nu și a modului în care aceasta a fost realizată până în prezent”.

Sănătatea, vaccinurile și mai multe competențe în situații de criză ca priorități-cheie pentru UE – susținute de peste 70% dintre români

74% dintre europeni, respectiv 71% dintre români doresc ca UE să dobândească mai multe competențe pentru a face față unor crize precum pandemia de COVID-19, incluzând 28% care „sunt total de acord”.

Atunci când sunt întrebați despre care ar trebui să fie prioritățile UE în lupta cu pandemia, europenii identifică ca fiind cea mai importantă accesul rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (39% în UE, 27% în România). Aceasta este urmată de alocarea unor sume mai mari pentru dezvoltarea de tratamente și vaccinuri (29% în UE, 26% în România), de stabilirea unei strategii europene de criză (28% în UE, 24% în România) și de dezvoltarea unei politici europene în domeniul sănătății (25% în UE, 28% în România).

Peste 55% dintre români vor ca Parlamentul European să acorde prioritate sănătății publice, 45% pentru sprijinirea economiei și noi locuri de muncă, 44% pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Interesul românilor pentru schimbările climatice este scăzut, de doar 16%, față de 34% dintre cetățenii UE vizavi de acesastă temă.

Întrebați în mod concret despre așteptările lor cu privire la Parlamentul European, cetățenii doresc ca deputații lor aleși să se concentreze asupra sănătății publice (49% în UE, 56% în România). Aceasta este urmată de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (39% în UE, 44% în România), de măsurile de sprijinire a economiei și de creare de noi locuri de muncă (39% în UE, 45% în România), precum și de măsurile de combatere a schimbărilor climatice (34% în UE, 16% în România).

*** Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2021 a fost realizat între 16 martie și 12 aprilie 2021 în cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și a fost completat cu interviuri online, dacă a fost necesar ca urmare a pandemiei. În total, au fost efectuate 26.669 de interviuri (1.045 în România).

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

ULTIMELE ȘTIRI