În paralel, salariul mediu brut a urcat la 9.272 de lei, cu 52 de lei mai mult decât în luna precedentă, ceea ce înseamnă o majorare de 0,6%.
Dincolo de aceste cifre, tabloul real este însă mult mai complicat, mai ales atunci când veniturile sunt puse față în față cu evoluția prețurilor.
Unde se câștigă cel mai bine și unde salariile rămân la limită
Diferențele între domenii rămân uriașe. Cele mai mari salarii nete continuă să fie înregistrate în IT, mai exact în activități de programare și consultanță în tehnologia informației, unde media a ajuns la 12.952 de lei.
La polul opus, cele mai mici venituri sunt raportate în pescuit și acvacultură, unde salariul mediu net este de doar 2.884 de lei, precum și în alte activități de servicii, cu 2.887 de lei.
Această discrepanță accentuează presiunea asupra unei mari părți a populației, în special în contextul scumpirilor continue.
Creșterea salarială, sub presiunea inflației
Comparativ cu februarie 2025, salariul mediu net a crescut cu 3,8%. Totuși, această evoluție trebuie analizată în contextul inflației, care, potrivit acelorași date oficiale, a ajuns la 9,3% în februarie 2026.
Cu alte cuvinte, chiar dacă veniturile sunt mai mari pe hârtie, puterea reală de cumpărare a scăzut. Indicele câștigului salarial real a fost de doar 95% față de aceeași lună a anului trecut, semn clar că banii acoperă mai puțin decât înainte.
De ce cresc salariile… dar nu suficient
‘În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației’, notează INS.
În februarie 2026, majoritatea domeniilor economice au înregistrat creșteri salariale față de ianuarie, determinate în principal de acordarea unor bonusuri: prime trimestriale sau anuale, recompense pentru performanță, al 13-lea salariu, dar și diverse beneficii în natură sau ajutoare financiare.
În plus, în unele sectoare, veniturile au crescut pe fondul unor încasări mai mari sau al realizării unor proiecte profitabile.
Creșteri spectaculoase în unele domenii, scăderi dure în altele
Cele mai mari salturi salariale s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, unde creșterea a ajuns la 24,7%, dar și în activitățile de asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (cu excepția sistemului public), unde majorarea a fost de 23,4%.
Legea salarizării se schimbă. Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță revizuirea veniturilor bugetarilor
Pe de altă parte, există și sectoare unde veniturile au scăzut semnificativ.
‘Scăderile câștigului salarial mediu net față de luna ianuarie 2026 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte)’, precizează INS.
Reduceri între 7% și 10,5% au fost înregistrate în domenii precum extracția minereurilor metalifere, jocuri de noroc și pariuri, energie și utilități, dar și în transporturi și activități conexe.
Scăderi mai moderate, între 2,5% și 5%, au apărut în sectoare precum restaurantele, imobiliarele, transporturile aeriene, salubritatea sau activitățile de închiriere și leasing.
Bugetarii, evoluții diferite în funcție de domeniu
În sectorul public, situația nu este unitară. În învățământ, salariile au crescut ușor cu 0,5%, iar în administrația publică majorarea a fost de 0,2%.
În schimb, în sănătate și asistență socială, veniturile au înregistrat o scădere de 1,8% comparativ cu luna precedentă.
Inflația încetinește, dar rămâne la un nivel ridicat
Chiar dacă ritmul scumpirilor a mai încetinit, presiunea asupra bugetelor rămâne semnificativă. Rata anuală a inflației a coborât la 9,3% în februarie 2026, de la 9,6% în ianuarie.
Diferența dintre creșterea salariilor și nivelul inflației arată însă clar că majorările de venituri nu reușesc să țină pasul cu scumpirile, ceea ce se traduce direct printr-o scădere a puterii de cumpărare pentru majoritatea românilor.
