În orașul Flămânzi din județul Botoșani, locul unde a izbucnit Răscoala de la 1907, spiritul de revoltă pare să fi renăscut. De data aceasta, însă, nu mai este vorba despre furci, topoare și arendași, ci despre o formă modernă de protest: oamenii refuză să achite taxele și impozitele locale, supărați pe măsurile de austeritate și pe scumpirile care le-au golit buzunarele.
Localnicii boicotează plata dărilor
Creșterea taxelor locale a stârnit o nemulțumire puternică în rândul populației, mai ales în zonele sărace ale țării. În Botoșani, unul dintre cele mai vulnerabile județe, reacția a fost imediată. La Flămânzi, mulți locuitori au decis să amâne cât pot de mult plata impozitelor sau chiar să nu le mai achite deloc.
Un bărbat din oraș explică situația în stilul direct specific zonei: „Sunt mari impozitele. Mă duc și eu să văd ce am acolo. Nu prea plătește lumea. Taxele sunt mari, nu sunt bani, toate scumpe. Oamenii se răzbună. Îi o răzbunare mare nu așa!”
O femeie completează: „Medicamentele sunt scumpe, toate sunt scumpe. Mâncarea este scumpă. Se răzbună pe domnul Bolojan că el o crescut taxele.”
Alți localnici spun că nu e vorba doar de revoltă, ci de imposibilitatea reală de a plăti: „Nu vedeți ce viață scumpă. Este incredibil. Sunt foarte mari și impozitele. Nu le plătește lumea că nu au bani.”
Primăria observă fenomenul: „O tendință generală de răzvrătire fiscală”
Angajații de la Taxe și Impozite au remarcat imediat schimbarea de comportament. Casieria e mai goală ca oricând, iar oamenii vin mai mult să întrebe decât să plătească. Mulți sunt influențați de zvonurile de pe internet, unde circulă informații exagerate despre dublarea taxelor.
Dan Scripei, funcționar în cadrul Serviciului de Taxe și Impozite Locale, spune: „Foarte mulți intră, întreabă cât au de plătit, fiindcă au auzit zvonuri pe internet că s-au dublat taxele și impozitele. Sunt însă mai puțini plătitori ca anul trecut, gradul de colectare este mai redus. Unii nu au luat pensiile, alții nu vor. Sunt și cei care mai așteaptă.”
Viceprimarul Ioan Guraliuc confirmă că fenomenul este vizibil: „La momentul ăsta încasările, printr-o comparație, sunt sub nivelul celor de anul trecut. Acuma explicații pot fi multe, unele obiective, altele legate și de tendința generală de răzvrătire fiscală. Cert este că nicio localitate, poate doar în afara celor foarte bogate, nu poate supraviețui fără încasarea taxelor și impozitelor”
Primăria avertizează: fără taxe, orașul riscă să rămână fără servicii esențiale
Autoritățile locale atrag atenția că boicotul fiscal se poate întoarce împotriva comunității. Fără bani la buget, serviciile publice riscă să fie afectate.
Viceprimarul explică situația: „La finalul lunii furnizorul de energie electrică trimite facturile. Dacă le achităm funcționează serviciul, dacă nu le achităm, furnizorul nu discută. Și aici vorbim inclusiv de iluminat public dar și alte instituții. La finalul lunii vine factura de la transportul public. Acolo avem multe subvenții date pentru elevi și pensionari. Dar operatorul trebuie plătit.”
Acesta enumeră și alte cheltuieli obligatorii: centrul de zi pentru copii, masa caldă, încălzirea, întreținerea drumurilor, intervențiile pentru combaterea gheții. „Avem undeva la 50 de kilometri de asfalt, dar și asfaltul trebuie întreținut, plus încă 50 de kilometri de drumuri pietruite. De unde să luăm bani? Asta-i întrebarea”, spune Guraliuc.
Proiectele europene, în pericol fără contribuția locală
Primăria avertizează că lipsa banilor poate bloca și proiectele pe fonduri europene. „Flămânziul derulează multe proiecte pe fonduri europene. Dar acestea necesită cheltuieli, cu tot felul de studii, cu scrierea cererilor de finanțare, cu partea de proiectare dar și cu partea de cheltuieli neeligibile. Trebuie bani”, explică viceprimarul.
Fenomenul se extinde și în alte localități
Flămânzi nu este un caz izolat. Mai multe primării din țară au raportat scăderi drastice ale colectării taxelor locale față de aceeași perioadă a anului trecut. În unele zone, oamenii protestează simbolic împotriva Guvernului și a măsurilor de austeritate. În altele, pur și simplu nu mai au resurse financiare pentru a-și achita dările.
În orașul unde a început Răscoala de la 1907, istoria pare să se repete, dar într-o formă adaptată vremurilor: o revoltă tăcută, fiscală, născută din sărăcie, frustrare și neîncredere.