Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, atrage atenția asupra amenințărilor teroriste pe teritoriul UE, în special atacuri ale „lupilor singuratici” jihadiști.
Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat miercuri că ameninţarea teroristă este „ridicată” şi în plus „ar putea spori” în Uniunea Europeană, unde se observă o creştere a atacurilor comise de „lupi solitari”, cum au fost cele din ultimele zile în Franţa şi Belgia, relatează agenţiile AFP şi EFE.
„Situaţia pe care o avem acum în Israel şi în Fâşia Gaza ar putea de asemenea să conducă la o radicalizare în Uniunea Europeană”, a semnalat Ylva Johansson, în contextul conflictului dintre Israel şi gruparea islamistă palestiniană Hamas.
„Ameninţarea teroristă continuă să fie ridicată în UE. Ar putea de asemenea să crească, nu am ajuns încă în acest punct, dar rămânem vigilenţi”, a adăugat comisarul european, vorbind la o conferinţă de presă comună cu Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului nostru de viaţă european, care a precizat că autorităţile comunitare sunt „preocupate în special de securitatea şi protecţia tuturor comunităţilor evreieşti în toată Uniunea Europeană”.
Comisarul european Ylva Johansson a mai remarcat că se observă o schimbare a tiparelor de acţiune ale teroriştilor, adică „mai multe atacuri comise de lupi solitari”. Acesta pare de altfel să fie tiparul atacurilor comise săptămâna trecută asupra unui profesor într-o şcoală în Franţa şi săptămâna aceasta la Bruxelles împotriva a doi cetăţeni suedezi, ambele revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Premierii belgian şi suedez, Alexander De Croo şi Ulf Kristersson, au cerut în urma atentatului de la Bruxelles comis de un migrant ilegal consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE şi a procedurilor de expulzare a migranţilor clandestini. Acel presupus autor, un tunisian în vârstă de 45 de ani prezentat de presă sub numele de Abdesalem Lassoued, a intrat în Europa în 2011 printre refugiaţii care debarcă în insula italiană Lampedusa. Cu toate că cererea de azil în Belgia i-a fost respinsă în 2020 şi era deja cunoscut de poliţie având cazier, el nu a fost niciodată expulzat.
„Nu putem ignora” faptul că individul bănuit de comiterea atentatului de la Bruxelles „este o persoană provenită din imigraţia clandestină”, aşadar „trebui să abordăm această problemă şi nu o putem face decât în mod coordonat”, a spus Alexander De Croo la o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Premierul Ulf Kristersson a subliniat la rândul său că „fermitatea în apărarea democraţiei, toleranţa, deschiderea şi libertatea impun de asemenea să fim fermi în materie de securitate”. „Trebuie să ştim cine se află în Suedia, legal sau ilegal. Dacă persoane nu sunt aici în mod legal, atunci ele trebuie obligate să părăsească ţara”, a adăugat şeful executivului suedez.
La rândul ei, Ursula von der Leyen s-a declarat de acord cu înăsprirea „urgentă” a cadrului juridic european astfel încât „dacă o persoană este considerată o ameninţare pentru securitatea naţională, statele membre să o poată obliga să plece”, adăugând că pactul european privind migraţia şi azilul permite o asemenea abordare.
Însă Uniunea Europeană nu reuşeşte nici în prezent să pună în aplicare ordinele de expulzare, din cele circa 400.000 de astfel de ordine emise anual fiind executate anul acesta numai aproximativ 65.000.
Şi comisarul european Ylva Johansson s-a pronunţat miercuri pentru „intensificarea eforturilor” de repatriere a migranţilor fără drept de azil în UE.
În plus, Comisia Europeană a propus miercuri facilitarea suspendării regimului de scutire de vize Schengen de care beneficiază circa 60 de state terţe. „Anul trecut am primit circa 150.000 de cereri de azil din partea unor cetăţeni proveniţi din state scutite de vize. Nu pentru aceasta există regimul de scutire de vize”, a subliniat Johansson.
Sursa: Newsinn