Guvernul vrea să renunțe la plata pensiilor cash și să vireze banii direct pe card. Pentru mii de seniori, schimbarea nu înseamnă modernizare, ci o problemă în plus.
În multe sate nu există bancomate, iar drumurile până la oraș sunt dificile sau imposibile pentru cei în vârstă. Oamenii spun că riscă să rămână fără acces la propriile pensii și cer ca poștașul să își păstreze rolul. Revolta se vede clar în reacțiile lor.
„Ăla de la tara ce face? La mine în sat nu este bancomat, nu este nimic, trebuie sa se ducă nepotul la Vaslui sau la Iași, eu nu vad un lucru bun”
”Sunt oameni bătrâni la 80 și ceva de ani care asteaptă acasă așa ceva a fost de cand e lumea, cum să faca asa ceva, nu este corect, asteptăm luni de zile ne trezim cu sechestre, nu nu nu o sa mearga”
„Nu este normal pentru că în multe localități care sunt izolate unde se duc bătrânii să își ia pensia?Nu e normal, trebuie să vină poștașul acasă. Să își ia tălpășița și să plece de unde a venit domnul Bolojan”
”Sunt multe persoane în vârstă care nu se pot deplasa și multe persoane de la țară în vârstă nu știu și nu își permit să vină la oraș să scoată banii de pe card, parerea mea e că și poștașul își are rolul lui”, au spus pensionarii reporterilor Realitatea Plus.
Directorul Poștei: „Este o activitate nesustenabilă”
Serviciul de distribuire a pensiilor la domiciliu este neprofitabil pentru Poșta Română. Directorul companiei susține că cele 60 de milioane de lei primite de la stat lunar nu acoperă costurile și că ar trebui organizată o licitație pentru ca acest serviciu să fie prestat de cea mai eficientă companie.
Directorul Companiei Naționale Poșta Română, Valentin Ștefan, a declarat că ducerea pensiilor la domiciliu reprezintă o „povară” și „nu este un business sustenabil” din cauza costurilor foarte mari. Acesta a explicat că, deși Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar de la Ministerul Muncii (pentru convențiile cu Casa de Pensii și ANPIS), o parte semnificativă din sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului.
Ștefan a detaliat că din cele 60 de milioane de lei, aproximativ 15-20% reprezintă cheltuieli cu achiziționarea de cash, deoarece Poșta cumpără circa 5% din întreaga masă monetară a țării în primele două săptămâni ale lunii. Banii sunt cumpărați de la bănci comerciale, dar în special de la Trezorerie și Banca Națională, ceea ce înseamnă că o parte din banii primiți de la Ministerul Muncii ajung înapoi la stat. Directorul a subliniat că este „nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă”, deoarece sunt mutați „dintr-un buzunar în altul”.
Costurile suplimentare ale Poștei includ, instalarea de elemente de siguranță conforme Legii 333 (safe, buton de panică, dispecerizare) pe toate mașinile și întreținerea celor mai mari centre de procesare de cash din țară, deținute de Poșta Română.