Senatorii au tranșat luni disputa cu șeful statului și au votat proiectul de lege pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei exact în forma inițială. Parlamentarii au respins cererea de reexaminare trimisă de președintele Nicușor Dan, care avertizase că textul legii este neclar și poate duce la abuzuri împotriva unor oameni nevinovați.
Votul a fost unul clar, cu 75 de opțiuni „pentru”, 34 „împotrivă” și patru abțineri. Legea merge acum la Camera Deputaților, care va lua decizia finală.
Șeful statului a refuzat inițial să promulge legea și a trimis-o înapoi în Parlament pe 4 decembrie. Nicușor Dan a atras atenția că pedepsele sunt foarte aspre, iar legea nu face o diferență clară între propaganda extremistă și materialele folosite în scop educativ sau istoric.
Președintele a avertizat că, în această formă, legea ar putea transforma în infractori profesori, istorici sau oameni simpli, doar pentru că distribuie un material controversat, chiar dacă nu au intenții rele.
„Unele articole pot fi interpretate abuziv. (…) De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conţine idei xenofobe, fără a face diferenţa între materiale de propagandă extremistă şi opere literare sau texte istorice”, explica președintele în cererea sa.
Legea votată de Senat prevede pedepse drastice. Cei care înființează sau aderă la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob riscă închisoarea de la 3 la 10 ani.
De asemenea, distribuirea de materiale cu astfel de mesaje se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani. Atenție mare la mediul online: dacă aceste fapte sunt comise pe internet, pedepsele se majorează cu jumătate.
Negarea sau minimalizarea Holocaustului pe teritoriul României va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, iar dacă mesajul este postat online, pedeapsa poate ajunge până la 5 ani de detenție. Totodată, este interzis ca străzile, parcurile sau piețele să poarte numele unor persoane vinovate de crime de război sau genocid.