Rata anuală a inflației în zona euro a crescut la 3,8% în septembrie 2026, dar efectele deciziei BCE de majorare a dobânzilor diferă semnificativ între statele membre, de la Lituania la Finlanda.
Conform datelor Eurostat, inflația anuală în zona euro a urcat la 3,8% în septembrie 2026, față de 3,2% în luna precedentă. Creșterea prețurilor este determinată în principal de costurile energiei, care au avansat cu 18,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat dobânda la facilitatea de depozit de la 2,25% la 2,50% în septembrie, pentru a limita presiunile inflaționiste generate și de conflictul din Orientul Mijlociu. Această politică unică se aplică tuturor statelor membre, indiferent de nivelul local al inflației.
Diferențe structurale între economii
Lituania înregistrează cea mai ridicată rată a inflației dintre cele trei state analizate, la 6,1%. Scumpirile au fost alimentate de energia, cu un avans de 33%, și de modificarea fiscalității. De la începutul anului, Lituania a majorat TVA pentru încălzirea locuințelor, apa caldă și lemnele de foc de la 9% la 21%.
Autoritățile lituaniene estimează că eliminarea cotei reduse de TVA pentru încălzire a adăugat aproximativ 0,5 puncte procentuale la inflație. Banca Lituaniei prevede un avans al salariilor medii de 9,4% în 2026, susținând puterea de cumpărare, dar menținând presiunea asupra prețurilor.
În Germania, inflația a ajuns la 3,3%, cel mai ridicat nivel din acest an. Creșterea a fost determinată de carburanți, care s-au scumpit cu 37,1%, și de păcura pentru încălzire, cu 74,9%. Excluzând aceste două categorii, rata inflației ar fi fost de 1,8%. O nouă reducere a taxei aplicate carburanților intră în vigoare la 1 octombrie 2026.
Finlanda prezintă o situație mai moderată, cu o inflație anuală de 2,7%. Prețurile energiei au crescut cu 13,1%, dar impactul a fost atenuat de dependența scăzută de combustibilii fosili și de reducerea prețurilor la electricitate. Banca Finlandei estimează o rată a șomajului de 10,4% în 2026, ceea ce limitează capacitatea economiei de a suporta dobânzi mai ridicate.
Impactul asupra consumatorilor și transmiterea politicilor
Dobânda unică a BCE nu produce efecte identice în toate economiile. În Finlanda, o nouă majorare ar putea afecta suplimentar consumul și investițiile. În Lituania, inflația ridicată face ca politica monetară să pară mai puțin restrictivă, deși modificările dobânzilor sunt resimțite rapid din cauza ponderii mari a creditelor ipotecare cu dobândă variabilă.
Situația este relevantă și pentru România, care nu face parte din zona euro. Inflația anuală în România a fost de 6,5% în septembrie 2026, depășind nivelurile din Lituania, Germania și Finlanda. Politica monetară românească este stabilită de Banca Națională a României, dar evoluția prețurilor din Europa influențează indirect economia locală prin costurile importurilor și piețele energetice.
