România va avea pedepse mai mari pentru folosirea și traficarea de droguri de risc. Cel mai cunoscut care intră la această categorie este marijuana. Cei care comit astfel de fapte pot sta după gratii între 5 și 15 ani. Aceeași pedeapsă se aplică și celor care introduc sau scot din țară, ori importă sau exportă droguri. Toți cei care vor fi condamnați pentru astfel de infracțiuni își vor pierde și unele drepturi, în funcție de decizia instanței.
România va avea pedepse mai mari pentru folosirea și traficarea de droguri de risc. Cel mai cunoscut care intră la această categorie este marijuana. Cei care comit astfel de fapte pot sta după gratii între 5 și 15 ani. Aceeași pedeapsă se aplică și celor care introduc sau scot din țară, ori importă sau exportă droguri. Toți cei care vor fi condamnați pentru astfel de infracțiuni își vor pierde și unele drepturi, în funcție de decizia instanței.
Pe de altă parte România nu are o strategie concretă de reabilitare a persoanelor care consuma astfel de droguri. Iar autoritățile mai au de rezolvat o problemă: cea a substanțelor halucinogene care se vând legal. Internetul abundă în anunțuri prin care se vând jeleuri, ciocolată, prăjituri și aparate de vapat care conțin hexa-hidro-canabinol. Pe scurt, HHC. Acest derivat al canabisului care nu se vinde doar pe Internet, ci și în magazinele de profil reacționează la drug-test la fel ca și marijuana.
Lege mai dură pentru deținere, vânzare și consum de droguri
Ramona Dabija, șef Agenția Națională Antidrog: La nivel european această substanță este pusă sub monitorizare începând cu octombrie 2022, ea este legală în România. Însă există riscul ca în cazul în care ai consumat și ești consucător auto, dacă ești oprit în trafic și testat să ieși pozitiv la substanțe psihoactive interzise.
S-a întâmplat la Iași, iar șoferul încearcă acum să demonstreze în instanță că nu a făcut nimic ilegal.
Un traficant de droguri a reușit să-i păcălească pe polițiști timp de 3 luni: Și-a făcut operații estetice pentru a arăta ca un coreean
Claudiu Costea, Brigada Rutieră: "Dacă aparatul afișează pozitiv la cel puțin o substanță, polițistul rutier însoțește persoana testată la sediul unei instituții medico-legale și în cauză se deschide un dosar de cercetare penală inrem cu privire la faptă pentu săvârșirea infracțiunii de conducere a unui atuto pe drumurile publice sub influența substanțelor psihoactive i se reține permisul de conducere."
Rezultatul trebuie confirmat de un test de sânge făcut la institutul de medicină legală, dar rezultatul poate să vină și după câteva luni, timp în care șoferul nu are voie să mai conducă. În plus, încă nu este sigur că reactivii folosiți de IML pot să identifice dacă este vorba despre HHC. Problema s-ar putea rezolva dacă autoritățile ar cere să fie interzisă această substanță. Lista se actualizează periodic de Guvern, la propunerea Ministerului de Interne.
Unu din zece români a luat droguri cel puțin o dată în viață
Unu din zece români a consumat cel puțin o dată în viață droguri. Tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani sunt cei mai vulnerabili, potrivit unui raport al Agenției Naționale Antidrog.
Totuși, cea mică vârstă declarată a fost 13 ani. În topul celor mai consumate stupefiante rămân substanțele psihoactive și canabisul.
Canabisul și noile substanțe psihoactive sunt raportate, în procente similare (27,5% pentru canabis și 26,8% pentru NSP), în peste jumătate dintre cazurile de urgențe pentru care s-a raportat consum exclusiv de droguri ilicite. Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgență înregistrate. Opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanți a fost menționat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină și 6,5% stimulanți, alții decât cocaina). Cele mai multe cazuri de urgență au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%).
Pe componenta bolilor infecțioase asociate consumului de droguri, datele prevalente indică faptul că 20,9% dintre persoanele admise la tratament, care au consumat droguri injectabile în ultimele 30 de zile de consum (consum actual) au declarat că sunt infectate cu HIV, 68,7% au raportat că sunt infectate cu VHC și 7,6% au menționat că sunt VHB pozitive. Sinteza datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România – Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. M. Balș” relevă faptul că au fost depistate 559 cazuri noi HIV/SIDA, dintre care 50 reprezintă persoane care își injectează droguri.
2.328 persoane consumatoare de droguri injectabile au accesat serviciile de reducere a riscurilor oferite în cadrul programelor de schimb de seringi, în scădere față de anul anterior (cu 34,3%). În tratament substitutiv cu metadonă, au fost înregistrate 1769 persoane consumatoare de opiacee.
Sursa: Mediafax
