A murit actorul Traian Stănescu

Actorul Traian Stănescu a murit la vârsta de 82 de ani, la trei ani de la moartea iubitei sale soții, Ilinca Tomoroveanu.

Vestea tragică a fost anunțată de fiul actorului, Mihai Stănescu.

”Acum dansează în ceruri amândoi... Zbor lin, TATA!”, a scris Mihai Stănescu pe Facebook.

Ilinca Tomoroveanu, nepoata marelui poet și om politic Octavian Goga, și Traian Stănescu au fost căsătoriți timp de aproape patru decenii.

Traian Stănescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, secția Actorie, promoția 1961, la clasa profesorului G.D. Loghin.

După absolvire, a fost repartizat la Teatrul de Stat din Piatra Neamț (1961-1964), unde a interpretat roluri ca: Vulpașin în “Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu; Tom - “Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams; “Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux; Mișu Felecan - “Nota 0 la purtare” de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, potrivit cinemagia.ro.

Mutându-se în București, a jucat la Teatrul C.F.R. Giulești (1964-1965), în “Băiat bun, dar cu lipsuri” de Nicuță Tănase, “Billy mincinosul” de Keith Waterhouse, “Pădurea împietrită” de Robert Emmet Sherwood.

În anii 1967-1968 a jucat la Teatrul Mic din capitală în “Baltagul” după Mihail Sadoveanu, “Richard II” de William Shakespeare.

Începând cu 1968, a desfășurat o bogată activitate teatrală la Teatrul Național București, se arată în volumul “1234 cineaști români” al Cristinei Corciovescu și Bujor T. Rîpeanu (Editura Științifică, 1996).

Dintre rolurile jucate pe scena Naționalului bucureștean, amintim: Luigi - “Sâmbătă, duminică, luni” de Eduardo De Filippo (regia Dinu Cernescu, 2007); “Mașinăria Cehov” de Matei Vișniec (regia Cristian Ioan, 2003), “Crimă pentru pământ” după Dinu Săraru (dramatizarea și regia Grigore Gonța, 2002) “Amanții însângerați” (regia Alexandru Tocilescu, 2002), “Numele trandafirului” după Umberto Eco (regia Grigore Gonța, 1998); ″Strigoii” de Henrik Ibsen (regia Nicolae Scarlat, 1997); “Ondine” de Jean Giradoux (regia Horea Popescu, 1994); “Cine are nevoie de teatru” de Timberlake Wartenbaker (regia Andrei Șerban, 1990); “Moștenirea” de Pierre de Marivaux (regia Horea Popescu, 1989); ”Îmblânzirea scorpiei” de William Shakespeare (regia Mihai Berechet, 1975); “Danton” după Camil Petrescu (regia Horea Popescu, 1974); “Pisica în noaptea Anului Nou” (regia D.R. Popescu, 1971); “Regele Lear” de William Shakespeare (regia Radu Penciulescu, 1970); Gheorghe - “Năpasta” de I.L. Caragiale (regia Miron Niculescu, 1969); Logodnicul - “Nuntă însângerată” de Federico Garcia Lorca (regia Miron Niculescu, 1966).

Sursa: Libertatea Zilei